„L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea o pereche de pantofi” – o poveste care a schimbat totul în mine

Speranța fără fapte moare.

Un băiat de zece ani, tremurând de frig, stătea desculț la fereastra unui magazin de pantofi și, fără să clipească, își privi pantofii calzi. O doamnă a venit la el și a întrebat:

– Micul meu prieten, la ce te uiți cu un asemenea interes în spatele acestei vitrine, la ce te gândești?

– Îl rog pe Dumnezeu să-mi dea o pereche de pantofi, a răspuns băiatul.

Doamna a luat copilul de mână și a intrat în magazin cu el. Ea a cerut vânzătorului să aducă șase perechi de șosete pentru copii și a întrebat dacă poate aduce un vas cu apă caldă și un prosop. Vânzătorul a adus tot ce i-a cerut doamna. A condus băiatul în spatele magazinului, și-a scos mănușile, a spălat picioarele copilului și le-a uscat cu un prosop. Apoi a adus șosetele. Doamna i-a încălțat o pereche pe picioarele copilului, apoi a probat pantofii  și i-a cumpărat.  A cerut să se împacheteze șosetele rămase și i le-a dat băiatului.

Mângâindu-l pe cap îi spuse:

– Acum, fără îndoială, te simți mult mai bine.

Se întoarse să plece. În acel moment, băiatul a atins mâna și, privind-o cu lacrimi în ochi, a întrebat:

– Ești soția lui Dumnezeu?